Ne place Designul cu D mare, dar nu ni se pare o insignă de pus în piept și nici de umflat în pene cu ea. Ar fi ca atunci când îți iei ceva de la un super designer și nu știi să-l porți firesc, să-l incluzi lejer stilului tău.
Stilul lui Bogdan a fost întotdeauna să mixeze piesele bold, prețioase cu altele recuperate și transformate de el ori cu accesorii de la magazinele de bricolaj – decorațiuni care, distribuite într-un set-up mai atipic sau ușor personalizate, nu mai sunt atât de recognoscibile.
Firește, este și o strategie de buget. Însă, și atunci când bugetul rupe norii, a mixa doar piese bold, cu semnătură, fără a-ți pune amprenta încercând să creezi personalul, atipicul, poate duce la o celebră impersonalitate.
Design nordic: branduri daneze și suedeze
Mobilierul din living e în mare parte reprezentat de un set gustavian, suedez, cu tapițerie de mătase și sertare îmbrăcate în catifea verde. Nu țipă a lux și prețiozitate (deși e și una, și cealaltă), atâta timp cât e înconjurat de piese familiare, la care se adaugă accesoriile transformate de Bogdan, suveniruri aduse de prin vacanțe, pietre, scoici și, foarte important, pisici.☺
Nu deschidem acum capitolul echilibrului în detalii, vă așteaptă așternut aici.
În completarea lui vin covorul din lână de la Linie Design, fotoliul și taburetul de la Finn Østergaard, veioza & lampadarul cu abajururi în stil origami, de la Le Klint. Toate branduri daneze.
În acest context nordic, canapeaua din living, care este IKEA, a trecut, pentru mulți, ca fiind mult mai pretențioasă – am auzit de multe ori BoConcept. Alăturată setului suedez, tapetului creat de Bogdan din adeverințe vechi, autentice, din anii 1800, măsuței din stejar masiv la care și-a dat concursul designerul Ciprian Manda, se integrează firesc. Eleganța pieselor suedeze & daneze și simplitatea canapelei nu se pun reciproc în umbră, din contră, se completează cu lejeritate, își susțin armonios stilul.
Povestea pe larg a amenajării livingului aici.
Design versus accesibil
Tema designului cu D mare o activează, implicit, pe cea a designului cu d mic, infinit mai accesibil. Soluția este un tandem echilibrat, a apăsa pedala exclusiv într-o direcție sau în cealaltă duce fie la o doză de sterilitate, fie la una și mai sigură de Déjà vu.
Spre exemplu, știm că mulți renunță la IKEA de teama de a nu ajunge la un rezultat prea previzibil sau prea ușor recognoscibil – “am mai văzut” – în condițiile în care majoritatea se îndreaptă către aceleași soluții. Ideea nu e fuga, ci alegerea unor piese punctuale într-un decor în care nu te repeți, faci loc altor retaileri/branduri/designeri, din filme ușor diferite.
Un alt fel de exemplu, in extremis, unde toate piesele centrale vin de la IKEA și abia îți dai seama de asta, e bucătăria. În decorul creat de Bogdan nici una dintre ele nu țipă a “ah, am mai văzut asta, e de acolo”. A avut grijă să rupă stilul cu frigiderul roșu Ferrari, cu bârnele lăsate la vedere, cu luminatoarele reglabile, cu deschiderea care pune totul într-o altă perspectivă. Și, bineînțeles, cu accesoriile care îmbracă atât de personal vitrinele.
Iar vizavi de vitrine, pe blatul de lucru, a avut grijă să introducă, la propriu, sarea și piperul acestei zone: recipientele Albe, de la Ubikubi, brandul românesc de design pe care îl respectăm cel mai mult. Vezi cât de bine le stă alături de veioza Louis Poulsen în articolul dedicat bucătăriei.
Despre Discreție
Revenim însă la designul cu D mare și cum îl tratezi cu discreție, fără a-l etala și atât.
Scaunele mesei din foișor sunt semnate de Børge Mogensen, unul dintre cei mai cunoscuți designeri danezi care, alături de Hans J. Wegner, căruia i se mai spune și ‘Master of the Chair’, și de Arne Jacobsen au contribuit, pe de o parte, la popularizarea designului în Danemarca, dar și, pe de altă parte, la impunerea simplității și a respectului internațional pentru designul danez. Nu întâmplător, colecția pe care o semnează Børge Mogensen și Hans J. Wegner poartă numele de “The People’s Collection”.
Scaunele noastre sunt create în 1947 și de atunci până acum nu a fost o singură pauză în producția lor. Sunt, probabil, și cele mai cunoscute scaune de design din Danemarca – The People’s Chair.
Îți dai seama, din prima, că sunt altceva, însă alura lor retro e cumva atenuată de toate celelalte texturi din foișor: ale cuferelor vechi, ale felinarelor atârnate, ale pânzelor și geamandurilor aprinse…
Le vei vedea expuse la Designmuseum Danmark, mai jos o fotografie din muzeu, cu al nostru și al lor frumos scaun – primul din dreapta jos. 😉
Nici pe fotoliile Chesterfield din garaj nu le simți vizual atât de pregnant, camuflate fiind în livingul nostru de vacanță printre multe amintiri de la mări adunate. Sunt extrem de confortabile, exact ce ai nevoie într-o seară ca un refugiu din cotidian. Am pus la cale multe planuri în cabinetul nostru cu aer de mare, în tihna fotoliilor perfecte.
Ce vrem să spunem cu asta: nu e musai să reții numele acestor branduri sau designeri. Ce e important e să alegi piese de calitate, pentru că vorbim de o calitate testată de noi în peste 10 ani de când aceste piese trăiesc cu noi, cu animăluțele noastre și cu prietenii care ne vizitează constant. Și, atenție, pe multe dintre ele nu le-am luat nou-nouțe! Însă piesele cu semnătură nu au cum să-ți garanteze decât calitatea și un look impecabil, dar nu și, doar prin simpla alăturare, tușa aceea altfel, a ta. De asta trebuie să ai grijă singur, să cauți să te exprimi.
Setul de mobilier suedez, sau gustavian cum îi zic ei, din living, testat afară prin 2014. 
Frumoasele scaune Børge Mogensen, în curte.
Mix smart
Și ar mai fi ceva la fel de important: să nu-ți fie frică de mixuri. Dacă alegi un set de mobilier mai prețios, cum am făcut noi în living, asta nu înseamnă că vei căuta apoi, până la cele mai mici accesorii, numai branduri de aceeași talie, nu înseamnă că nu mai ai de ce să calci în Jysk, IKEA, Pepco etc.
E natural și firesc să mixezi obiecte din mai multe registre de renume și… preț. Ce ar fi într-adevăr nenatural ar fi să ajungi blocat în bula designului cu D mare: nu-mi permit accesorii ca cele din fotografiile ce promovează doar branduri high end, atunci la mine nu are cum să fie frumos. Ba are, și încă și foarte cosy, atâta timp cât ce alegi și cum le mixezi te reprezintă.
În aprilie 2017, când grădina încă nu înverzise complet. Designul danez mid-century se bucura și el de soare. 🙂
Masa și scaunele suedeze, în living.
Două piste false pe care le-ar putea genera discursul nostru sunt următoarele:
- Că respingem cumva amenajările conturate exclusiv din piese cu semnătură. Departe de noi acest gând, am văzut cu ochii noștri la ce rezultate poți ajunge cu un buget foarte permisiv, care-ți permite să alegi și cele mai mici accesorii de la designerii preferați. În același timp, în unele case același buget permisiv nu a ajutat decât la o alăturare de piese ca în showroom. Acesta este pericolul de care vorbeam, sterilitatea de evitat.
- Că se poate și foarte accesibil, și cu personalitate. Serios vorbind, pentru că titlurile cu clickbait nu ne stau în fire, nu prea se poate. Putem vorbi, cu exemple, de soluții care te ajută să reduci bugetul, dar dacă sursele tale sunt doar cele mai accesibile magazine de profil de pe piață, fără alte căutări, transformări, juxtapuneri mai interesante, cam ca în cataloagele acestor magazine o să iasă – adică, cum ‘ai mai văzut’.
6 octombrie 2017, când am petrecut ultima dată pe anul ăsta cu prietenii, în curte.
Garanția Calității
Pe final, revenim la calitate, pentru că ne-ar părea rău să nu pomenim scaunele și masa de grădină, pe care le călărim la propriu din aprilie până în noiembrie de ani buni de zile: sunt de la Trip Trap Denmark, își mențin aspectul impecabil, nu am stat pe scaune de grădină mai confortabile în toții acești ani, numai ele știu câte ploi au înghițit și încă arată așa… Oricând și oriunde prinzi ceva de la Trip Trap, te asigurăm că merită înzecit! De discreția lor pur și simplu nu mai are rost să povestim, e evidentă.
Formidabilele scaune de grădină & masa Trip Trap Denmark.
Foto: Jurnal Fotografic, în prima vizită la noi, iulie 2017
Foto: Alex Boghian; Ștefan Leoveanu; Jurnal Fotografic
