Multă lume ne întreabă ce înseamnă Ochișoru. Noi le răspundem senin – “un ochi mai mic”. 🙂
Dar, dacă e să-l întrebăm pe dexonline, “Ochișor” nu e doar diminutivul lui “ochi”, înseamnă și “scânteiuță”. O floare ce, aveam să aflăm după mai multe căutări, crește liberă și pe marginea drumului. Inflorescența ei colorată seamănă cu un ochi larg deschis. Ce am făcut imediat ce am aflat că Ochișoru e, de fapt și de drept, și o floare? Am comandat semințe de scânteiuță – pimpernel (în engleză): în Anglia le-am găsit și tot de acolo au și venit, la noi nu am dat de ele. Practic, ne-am ancorat și mai organic în context.
Le-am plantat primăvara, am așteptat toată vara să înflorească, le-am fotografiat toamna aceasta (vă semnalăm care-s ale noastre, mai jos).
Sursa foto: Annie’s Annuals
De cele mai multe ori are flori roșu-portocalii, nouă ne-a plăcut însă albastrul intens al Ochișorului, așa că numai semințe din astea am luat. Poate ați auzit și de romanul “The Scarlet Pimpernel”, adaptat unui musical, dar și unui serial TV în UK. Celebră floare, ce mai – mai ales la ei, nu la noi!
Ochișori la Ochișoru! Nu au ieșit foarte multe flori, dar au ieșit totuși. Sperăm să le înmulțim până la anul.
Dacă e să ne luăm după noi, #ochișoruhome este enclava care ne hrănește inspirația și imaginația. Bucureștiul este, cu siguranță într-o măsură mai mare decât alte capitale europene, un context în care nevoia supapelor de energie bună și frumos e vitală. Ochișoru a fost de la bun început expresia, creația și răspunul dat Bucureștiului de un singur om: Bogdan.
#ochișoruhome
A intrat pentru prima dată în casa-vagon, de anii ’50, în 2001. Nu a dărâmat-o, așa cum sunau toate recomandările, a adaptat-o stilului lui, păstrând cât s-a putut de mult din structura inițială: dacă ești foarte înalt, te vei apleca ușor atunci când folosești cea de-a doua intrare, spre bucătărie, așa cum faci și în casa bunicilor. Ferestrele au rămas și ele la dimensiunile inițiale. Grădina însă, cu toate zonele ei – de la plajă, la gazonul ca un covor viu, la foișor și garajul transformat în living de vară și cameră de oaspeți la nevoie – nu existau. Toată curtea era impecabil betonată, iar în primele lui luni acasă Bogdan s-a rezumat la a uda câteva buruieni ce reușiseră să spargă placa: nu erau ochișori, din câte ține el minte.
A creat, din nimic, grădina: a spart toată placa de beton, a adus 7 (număr magic, știm) mașini strașnice pline ochi cu pământ și a pus cu mâna lui fiecare plăntuță sau boschețel din curte. E plin de plante aromatice, de bambuși și arbuști ce rămân verzi tot anul, de pietre și scoici cărate de pe la toate mările.
#ochișoruspirit
Cum și-a pus amprenta Bogdan pe fiecare încăpere și zonă v-am povestit în rubricile Ce facem & Povestea noastră.
Ce ar mai fi de adăugat este că acest loc este, de fapt, o stare, poate cea mai frumoasă și înaltă pe care o poți crea, aproape din nimic, printre ochișorii deschiși ai vieții, într-un context. Puterea de a transforma, însufleți și de a-i inspira și pe alții prin răspunsul tău la acele întrebări care tot scot capul din dulap din când în când. O oază posibilă.
Deschideți-vă ochișorii și nu abdicați de la sinceritate și frumos. Așa se traduce #ochișoruspirit.
Foto: Alex Boghian
