Acum că am strâns bradul, deși chiar nu trebuia, nu ne mai rămâne decât să fugim de iarnă. Ne scuzați, nu zicem că nu e frumoasă zăpada, dar pentru niște oameni care și-au luat concediu să se ocupe începând din weekend de grădină, nu e tocmai cel mai fericit moment al anului.😁 Decât câteva zile libere și înțepenite în troienele orașului și ale curții deopotrivă, mai bine o relaxare de vacanță de iarnă, la Spa, nu-i așa? (e doar wishful thinking pentru noi, dar poate voi chiar puteți profita 😉).
Situația curentă a creat poate cel mai bun moment de vorbit despre evadare și teleportat aici: 
Nu, nu e Austria, e Covasna – știți voi, un pic mai sus de Brașov. Am stat aici, adică la Balvanyos Resort, o zi în toamna lui 2016 și de atunci ne tot propunem să revenim. Nu prea călătorim în țară, o recunoaștem deschis, doar că experiența de aici părea cu totul dintr-o altă țară. Acum opt ani, prin 2012, când am pornit-o la drum spre lacul Sfânta Ana, într-un weekend de vară în care trebuia să facem ceva în București ce s-a anulat, nu am fi zis că hotelul pe lângă care am trecut întrebându-ne dacă o fi plin sau gol, se va transforma într-un resort & spa rupt de pe alte meleaguri.
Fața hotelului încă te poate induce ușor în eroare, nu bănuiești răsfățul din interior, însă vorbim de o clădire a cărei fațadă nu poate fi schimbată – în 1930, după planurile arhitectului Grigore Ionescu, se construiește aici un Sanatoriu TBC.
Am putea fi noi, doar că, atunci când voi citiți asta, cel mai sigur dăm zădapa la lopată, în curte.😂
Da, există și un bazin pentru copii
Și am putea ieși afară, să pivim cerul din apele termale, nu din nămeții reci și uzi.
Ne-au plăcut toate modurile în care au folosit lemnul, de la mobilier, la placarea scenografică a pereților și insalațiile decorative până la deck-uri și… scara superbă ce te plimbă prin spa. E genul acela de hotel, cum spuneam, rupt parcă dintr-o altă țară, care nu te încarcă cu bibiluri inutile, doar de dragul de a nu lăsa niciun spațiu gol.
Acum, după cum vă povesteam, experiența noastră aici se măsoară într-o zi. Nu am apucat să rămânem peste noapte, deși am vizitat camerele, nici să luăm cina la hotel – putem în schimb garanta că fresh-ul și cafeaua sunt tare bune. Am mai auzit, de la prieteni care au trecut, că poate fi aglomerat în weekend. Sinceri să fim, am avut ceva rețineri în a vorbi la rândul nostru despre acest loc, tocmai pentru a nu contribui la aglomerație. Însă, focusați-vă pe câteva zile în cursul săptămânii, departe de oraș, în pădurile munților Badoc.
Poți intra la spa chiar dacă nu ești cazat la hotel, dar am înțeles că e bine să te programezi pentru proceduri sau tratamente speciale, nu doar ca să stai în bazinele cu apă termală.
Iar drumul e o poezie – nu e ca-n palmă, firește (dar unde în țară e așa?), e un drum prin păduri, însă îl faci relativ ușor, nu se pune problema de 4×4. Din punctul nostru de vedere (ușor egoist, știm) mai bine să fie un drum ușor inițiatic, doar pentru cei care-și doresc cu adevărat natură și liniște.
Lacul Sfânta Ana e foarte aproape, iar cum cobori din hotel te așteaptă un crâng de izvoare termale, spre care poți ajunge ușor. Ne amintim că am stat cu picioarele în ele în soarele de toamnă. Bine, ne-am întoarce în zonă chiar și pentru o simplă drumeție prin pădure, în aerul care simți că-ți curăță gândurile.
Fotografii: Alex Boghian și câteva de la Balvanyos Resort
