Dacă ar fi să dăm noi un premiu pentru cel mai bun proiect de design al lui 2018, câștigătorul absolut ar fi Bloc.Unblock, proiectul derulat de Asociația Designers, Thinkers, Makers. Iar argumentele care îl detașează fără discuție, în lista scurtă de preferințe, sunt cele care-l saltă de la “un proiect reușit” la exemplul care face diferența în locuirea colectivă din România.
1. Bloc.Unblock a reușit să schimbe cu totul, la începutul toamnei lui 2018, fața unei scări de bloc din București – este vorba despre scara centrală a blocului Liric din str. Ion Brezoianu numărul 47-49, zona Cișmigiu. Este un proiect coordonat de doi foarte tineri și foarte speciali arhitecți – Alexandra Mihailciuc și Andrei Tache, care au reușit să implice voluntar studenți la arhitectură și design, să facă workshop-uri cu makeri. Să creeze obiecte pentru o scară de bloc. Și să convingă cu demersul lor o comunitate!
2. Pe lângă intervenția la fața locului, proiectul lor înseamnă declic-ul unei conștientizări: se poate putem locui astfel în orice bloc din România – cu gust, cu frumos, cu decență și implicare. Pe lângă puterea exemplului oferit prin Blocul Liric, au pus la cale o serie de conferințe deschise atât arhitecților, designerilor, dar și locuitorilor la bloc cu inițiativă. Iar ziarul tipărit de ei (noi îl avem) – Ghidul locatarului – te așteaptă să-l citești online. Îți răspunde la întrebări de la “cum să?” și “de ce?”, “ce materiale și soluții să folosești?”, până la (preferata vecinilor) “cât costă?”.
La intrarea în bloc
Alexandra Mihailciuc și Andrei Tache – puterea arhitectului de A Oferi
Nu facem abuz de “special” și “creativ” și nici nu-l gustăm. Însă Alexandra și Andrei sunt doi tineri arhitecți aparte. Pe Andrei l-am cunoscut acum mulți ani, la un curs de ceramică – și-a ales cel mai greu proiect din grupă și nu s-a lăsat până nu l-a făcut. Între timp, împreună cu Roxana Bâra au construit studioul ceramic Studio Mud. Andrei face parte și din echipa de organizare a Christmas Maker Fair, târgul prietenos ce are loc la Nod Makerspace.
Pe Alexandra am cunoscut-o când ne-au vizitat la Ochișoru, anul trecut în noiembrie. Este arhitect al Laboratorului de arhitectură Prodid, membru al Fundaţiei Pro Patrimonio (adică lucrează alături de arhitectul Șerban Sturdza, ca să dăm doar un exemplu), membru al Asociaţiei Maria, arhitect coordonator al programului cultural „Batem fierul la conac!” (e vorba de conacul din Țibănești, Iași), arhitect voluntar în cadrul programului „De-a arhitectura în şcoala mea”, colaborator al Asociaţiei Artcrowd — „Artişti în Educaţie”. Acum doi ani a lansat cartea “În Jurul Focului” – arhitectură, tradiție și inovație în sisteme de încălzire şi gătit.
E genul acela de arhitect în stare să cutreiere lumea pe bicicletă, curios să-i observe toate chichițele locuirii și să le rezume apoi sau să le investească valoros în prezent.
Scara blocului înainte de intervenție:
De ce am insistat că sunt doi arhitecți aparte? Scopul unui arhitect nu e, destul de previzibil de altfel, să-și treacă în portofoliu transformarea unei scări de bloc sau să lucreze cu administratorii de bloc… și mai ales cu bugetele acestora. Statement-ul pe care ei l-au făcut cu Blocul Liric a însemnat: coacerea de la zero a acestui proiect și aprobarea lui – au aplicat și au obținut suportul AFCN, apoi au căutat și găsit parteneri din zona privată; au format o echipă, au găsit voluntari, au coordonat realizarea întregului proiect și a soluțiilor de design special create pentru spațiu; au muncit cot la cot cu studenții și echipa de muncitori pe scara blocului; au avut în grijă prezentarea, comunicarea, promovarea proiectului, plus workshop-uri, conferințe, lansarea Ghidului Locatarului. Puterea de A Oferi a unui arhitect poate schimba lumea prin exemplul pe care-l construiește. Câți dintre noi dăruiesc, indiferent de profesie, pentru a fi mai bine într-o comunitate? Câți dintre noi merg atât de aproape de o comunitate?
De anul trecut, de când am ținut noi să ne întâlnim cu ei și să aflăm mai multe despre ce și cum au făcut, și până acum ni se pare că s-ar fi putut vorbi mai mult despre puterea exemplului lor.
Viața La Bloc
De ce Blocul Liric? Vă imaginați, cu siguranță, că dacă mâine ar apărea doi tineri arhitecți să vă spună că vor să transforme ei scara voastră de bloc – se ocupă de fonduri și echipă -, oricât de simpatici v-ar fi, ați avea niște rețineri. Norocul Blocului Liric a fost că doi dintre locatari sunt membri ai Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu, au înțeles proiectul și au intervenit pentru a-l face să se întâmple.
Ai putea citi asta în fiecare dimineață
Altfel, viața la bloc în România, ca să nu zicem viața în România, e caracterizată de aceeași amorțeală (“de ce să facem?”) trezită scurt de intervenția vreunui vecin care se apucă să curețe singur, să planteze de capul lui, să agațe vreun poster mai din secolul ăsta pe hol. Cât despre investițiile moderne gândite și decise de comitetul blocului, mai toate se lasă cu multă gresie și faianță (chiar și acolo unde mozaicul poate fi curățat, iar vopseaua reîmprospătată), cu cutii de afișaj ca la orice instituție, de care te apropii cu teama că nu ai dosarul cu șină în mână, cu neoane cu lumină rece și foarte rece. Că așa-i modern!
Alexandra și Andrei demonstrează cum același buget poate fi investit smart și poate crea un sentiment de acasă de cum intri în bloc – un sentiment de apartenență, de spațiu ce are ceva de spus. Asta dacă te implici să arăți alternativa, încerci să convingi că se poate și altfel. Scara blocului e spațiul acela prin care toți ne purtăm stările de dinainte de a intra pe ușă sau a scoate capul în oraș. E purgatoriul ce poate fi Rai.
Cum lucrezi cu o comunitate?
Inițial, mai ales când i-au văzut lucrând cot la cot cu studenții în scara blocului, pe Alexandra și Andrei nu prea i-au luat în seamă locatarii. Cel mult îi întrebau dacă mai durează mult șantierul, mai ales că în primele săptămâni nu prea vedeau ce urma să se întâmple. Treptat, și datorită workshop-urilor puse la cale în curtea interioară cu copiii din bloc, datorită teatrului de umbre pus în scenă în bloc & curtea blocului, au fost ușor-ușor adoptați de comunitate, ca spre finalul șantierului oamenii să iasă pe scară să le aducă ceva de mâncare, un pahar de apă rece, un suc, să mai stea de vorbă. Până spargi zidul de beton e mai greu, după beton sunt tot Oameni.
Ateliere cu studenții care s-au implicat înproiect
Cutiile poștale din scară, corpurile de iluminat, panoul-avizier, cutia pentru pliante din fața blocului și tăblița pentru informări tot din fața blocului au fost toate create alături de studenți & designeri în atelierele Nod Makerspace.
Asta nu înseamnă că nu poți face la fel de frumos pe scară alegând corpuri de iluminat și obiecte din magazinele de profil. Le poți scrie însă pentru proiectul căsuțelor de scrisori sau te poți inspira și adapta pentru scara ta.
Va urma?
E un răspuns care ține și de noi – de mine, de tine. De aproape un an mă țin să vorbesc serios cu administratorul de bloc să facem ceva cu grădina din față – grădină pe care doar eu o mai curăț din când în când, dar care de ani de zile rămâne netunsă și total nearanjată. Petrec o bună parte din timp aici, la Ochișoru, unde totu-i impecabil aranjat de Bogdan. Merg să lucrez, când mă trag la somn pisicile, în studioul lui Alex, într-o fostă hală cu geamuri imense, decorat cu mult lemn și multe plante. De fiecare dată când mă întorc acasă oftez un “ah, grădina”.
Sunt norocoasa colocatară a unui bloc unde de bine de rău oamenii comunică, nu a pus nimeni gresie pe hol și nici faianță, vecinii au făcut un grup de inițiativă, au curățat un teren viran și au creat astfel multe locuri de parcare. Cu toate astea, mai sunt multe de rezolvat și simt că pot să fac mai mult. Dar amân.
Corp de iluminat în scară
Cutiile poștale și avizierul ne-au mers la suflet!
Odată ce ghidul locatarului e pe masă, odată ce acest proiect s-a întâmplat, în București, România, ține și de noi să reevaluăm lucrurile, să ne implicăm, să mergem la discuțiile cu comitetul de bloc (știu, sună old school, dar cum să se întâmple ceva dacă ne vedem zen doar de bula proprie?).
Bineînțeles că ne-am bucura ca Alexandra și Andrei să mai facă un astfel de proiect în București sau să predea ștafeta. Dar cred că e timpul să le oferim și noi ceva în schimbul exemplului lor.
Să fie lumină caldă, finisaje faine și obiecte care inspiră și la scările voastre! Să fie cu atmosferă, nu cu apatie.
Urmărește derularea proiectului pe pagina Designers Thinkers Makers.
Și susține-i în ce-și propun să mai facă în oraș – descoperi proiectele pe site-ul asociației.
Ilustrație de Mura. Când vor ajunge ilustratorii noștri expuși în scările de bloc, abia atunci vom fi bine.
Fotografii: Marius Vasile, Ioana Epure
Cu mulțumiri Domnului Președinte de bloc și Doamnei Administrator pentru că, spune echipa, “au fost drăguți, ne-au lăsat mână liberă și să mai adaptăm din mers unele lucruri” – Asociația Designers Thinkers Makers.
